COPYRIGHT © 2013 - Şcoala Gimnazială Mireșu Mare by ing. Buciuman Raul
ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIREȘU MARE
Tel : 0262 284008
E-mail: scoala_mires @yahoo.com
SCURT
ISTORIC
Comuna Mireşu Mare este situată în partea de
sud-vest a judeţului Maramureş, pe malul drept al râului Someș, la confluența
dintre Ţara Chioarului și Țara Codru, la poalele nordice ale zonei deluroase
Dealu Mare – Prisnel, având o suprafaţă de 7366 ha. La nord se învecinează
cu comuna Satulung, la nord-est cu comuna Șomcuta, la est cu comuna Valea
Chioarului, la sud-sud-vest cu comuna Ulmeni, la vest cu comunele Sălsig,
Gârdani și Fărcașa. Este constituită din șapte localități, după cum urmează:
Mireșu Mare, localitatea reşedinţă de comună, -
atestare documentară - 1460, cu numele Nagynyírjes, în traducere din limba maghiară,
"Mestecănișu Mare", 1603 officiolatus
Nagynyires, 1639 Nagy Nyires, 1647 Nagy Nyres, 1760 Nagy Nyires, cca. 1800
Mireșu, 1850 Mireșul Mare, 1854 Nagy Nyires, Mireșul-Mare, 1909-1919
Mireșu-mare, Nagynyires.
Iadăra - atestare documentară: 1405 Nagyeder și Kysheder, 1475 Jeder, 1566 Jeder,
Kis-Jeder, Kisjeder, Nagyjeder, 1603 Kiszeder, Nagyzeder, 1733 Jedera, 1750
Iadora, 1760 Jeder seu Judeca, cca. 1800 Iadăra, 1850 Jadera, 1854 Jeder,
Iedera, 1909-1919 Iadăra, Jeder. Etimologia numelui localității: din n. top.
(La) Iederă (subst. iederă „plantă agățătoare, cu frunze verzi”).
Tulghieş - atestare documentară - 1405 - Szamostölgyes – Twlges, 1424 - Thelges, 1475 - Thewlges.
Remeţi pe Someş - atestare documentară - 1566 - Remeczj,
1603 - Remeczj, 1750 - Remecz, 1760 - Gyökeres, cca. 1800 - Remeți, 1850 -
Remesz, 1854 - Gyökeres, Remes, 1909-1919 - Remeți.
Lucăceşti - atestare documentară - 1403 Lucachfalva (Satul lui Lucaci), 1475 -
Lukaczfalwa, 1750 - Lukuczesty, 1760 - Lutchepsen, cca. 1800 - Lukácsfalva,
Lucăcești, 1850 - Lukátsfalva, Lukatsestyi, 1909-1919 - Lucăcești, Lukácsfalu;
Dăneştii Chioarului - atestare documentară – 1405 - Daanfalu (Satul lui Dan), 1424 - Danfalwa,
1603 - Danfalva, 1733 - Denest, 1750 - Denyesty, 1760 - Danfalva, cca.1800 -
Dănești, 1850 - Denesti, 1854 - Dánfalva, Dănești, 1909-1919 - Dănești,
Dánfalu;
Stejera - secolele al XIV -lea și al XV-lea - Jávorfalu (Satul de arțar), 1733 - Stejzere,
1760 -Stezer, cca. 1800 - Sztezser, Stejera, 1835 - Szteser, 1850 - Sztezsár,
Stezseru, 1854 - Sztezser, Stăjer, 1909-1919 - Stejera, Jávorfalu
Clima comunei Mireşu Mare este influenţată de
aşezarea geografică, fiind specifice vânturile reci din zona Munţilor
Oaşului, Gutâiului şi Ţibleş – la nord şi Dealu Mare – Prisnel, la est.
Iernile nu sunt aspre, dar se înregistrează frecvent inversiuni termice şi
îngheţurile târzii. Temperatura medie a lunii iulie este de 20 grade C,
iar a lunii ianuarie, de -3 grade C.
Vegetaţia este variată, potrivită formelor de
relief existente. Condiţiile fizico-geografice ale comunei favorizează
cultivarea terenurilor în special cu cereale și legume, dar şi existenţa
livezilor de pomi fructiferi.
Economia comunei Mireşu Mare se bazează în primul
rând pe agricultură, în special legumicultură şi creşterea animalelor,
morărit, prelucrarea lemnului.
EVOLUȚIA UNITĂȚILOR
DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN COMUNĂ
În timpul Revoluției de la 1848, satul Mireșu Mare a fost distrus aproape
integral din cauza răzvrătirii locuitorilor împotriva puterii habsburgice. În
anul 1852 a început refacerea satului, comunitatea bisericească construind o
sală de clasă în apropierea noii biserici. În anul 1903 comunitatea cumpără
locul actual al școlii. În anul 1905 se construiesc două săli de clasă (clădirea
veche), în anul 1937 alte două săli de clasă, terminate în perioada 1949 -
1951, învățământul fiind obligatoriu pînă la 7 clase.
Datorită
creșterii populației școlare, se mai construiesc 5 săli de clasă în perioada
1960 - 1963, alte 3 săli în perioada 1968 - 1969, iar în 1974 - 1975 se extinde
și supraetajează clădirea finalizată în 1951, mărindu-se spațiul de școlarizare
la parter cu 3 săli pentru grădiniță, la etaj, 4 săli de clasă. Aceste
extinderi au fost necesare din cauza generalizării învățământului de 8 clase, apoi
de 10 clase, la care se adăuga necesitatea desfășurării întregii activități
într-un singur schimb.